{"id":1086,"date":"2026-08-11T21:05:49","date_gmt":"2026-08-11T21:05:49","guid":{"rendered":"https:\/\/scorfinal.ro\/blog\/?p=1086"},"modified":"2026-08-11T21:05:49","modified_gmt":"2026-08-11T21:05:49","slug":"ce-a-fost-intre-caseta-video-din-comunism-si-pro-tv","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/scorfinal.ro\/blog\/2026\/08\/11\/ce-a-fost-intre-caseta-video-din-comunism-si-pro-tv\/","title":{"rendered":"Ce a fost \u00eentre caseta video din comunism \u0219i PRO TV?"},"content":{"rendered":"

Rom\u00e2nia nu avea \u00eenc\u0103 PRO TV, dar avea Italia 1, Pro 7, MTV, Eurosport sau Cartoon Network. \u00cen acei c\u00e2\u021biva ani dintre casetele video \u0219i apari\u021bia televiziunii comerciale rom\u00e2ne\u0219ti, cablul ne-a pus \u00een fa\u021b\u0103 o bun\u0103 parte din spuma televiziunii europene.<\/strong><\/p>\n

\u00cen anii \u201980, Occidentul intra \u00een Rom\u00e2nia pe casete video. Era o lume care circula din m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103, copiat\u0103 \u0219i r\u0103s-copiat\u0103, iar pentru mul\u021bi dintre cei care au crescut atunci, filmele americane dublate de vocea Irinei Nistor au fost prima fereastr\u0103 adev\u0103rat\u0103 spre lumea de dincolo.<\/p>\n

Caseta avea \u00eens\u0103 limitele ei. Trebuia s\u0103 g\u0103se\u0219ti un video, s\u0103 faci rost de film, s\u0103-l copiezi, s\u0103-l \u00eemprumu\u021bi. Occidentul venea \u00een sufragerie cu \u00eent\u00e2rziere \u0219i prin intermediari.<\/p>\n

Dup\u0103 1989, a ap\u0103rut \u00eens\u0103 ceva mult mai puternic: cablul. Deodat\u0103, Occidentul nu mai venea pe casete. Venea \u00een fiecare sear\u0103, printr-un cablu care intra \u00een televizor.<\/p>\n

\u0218i aici este una dintre pove\u0219tile mai pu\u021bin observate ale \u00eenceputului anilor \u201990: Rom\u00e2nia \u00eenc\u0103 nu avea o televiziune comercial\u0103 puternic\u0103, dar rom\u00e2nii \u00eencepuser\u0103 deja s\u0103 consume televiziune comercial\u0103 occidental\u0103.<\/p>\n

Pe un televizor conectat la cablu puteai g\u0103si RAI, Canale 5, Italia 1, Rete 4, RTL, SAT.1, ProSieben, Eurosport, MTV Europe \u0219i alte canale care p\u00e2n\u0103 atunci existaser\u0103 pentru noi doar ca ni\u0219te nume auzite sau v\u0103zute prin reviste.<\/p>\n

Pe canalele astea veneau filmele \u0219i serialele pe care aveam s\u0103 le asociem cu anii \u201990: Renegade, MacGyver, Predator, Beverly Hills Cop, \u00cenapoi \u00een viitor sau Lumea lui Wayne.<\/p>\n

\u00centr-o singur\u0103 sear\u0103 puteai s\u0103 treci din Italia \u00een Germania, de la un film american la un show italian, de la Bundesliga la Metallica \u0219i Guns N Roses. Era o ofert\u0103 bogat\u0103 de programe, dar \u0219i o alt\u0103 idee despre ce poate fi televizorul.<\/p>\n

Occidentul avea deja revolu\u021bia lui<\/strong><\/h2>\n

C\u00e2nd rom\u00e2nii descopereau prin cablu Italia 1 sau Pro 7, aceste televiziuni nu mai erau experimente exotice, ci rezultatul unei revolu\u021bii care se consumase \u00een Occident cu un deceniu \u00eenainte.<\/p>\n

\u00cen Italia, revolu\u021bia avea un nume: Silvio Berlusconi.<\/p>\n

\u00cenceputul este aproape simbolic. \u00cen 1974, Berlusconi pornise Telemilano, un mic post de televiziune prin cablu destinat locuitorilor din Milano 2, cartierul reziden\u021bial pe care \u00eel construise l\u00e2ng\u0103 Milano. C\u00e2\u021biva ani mai t\u00e2rziu, \u00eens\u0103, micul post avea s\u0103 devin\u0103 Canale 5, iar Berlusconi avea s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 adev\u0103rata miz\u0103 nu era televiziunea de cartier, ci o re\u021bea comercial\u0103 capabil\u0103 s\u0103 concureze RAI.<\/p>\n

\u00cen 1982 cump\u0103ra Italia 1. \u00cen 1984 venea Rete 4. Dintr-un foc, imperiul Fininvest ajungea s\u0103 aib\u0103 trei re\u021bele na\u021bionale private \u2014 o contrapondere aproape perfect\u0103 la cele trei canale ale RAI.<\/p>\n

Dar Berlusconi nu f\u0103cea doar televiziune. Construia o ma\u0219in\u0103rie comercial\u0103.<\/p>\n

Posturile sale tr\u0103iau din publicitate, iar Publitalia vindea advertiserilor exact ceea ce televiziunea comercial\u0103 transformase \u00een marf\u0103: aten\u021bia telespectatorului. \u00cen bani de azi, pia\u021ba de publicitate a televiziunilor private italiene a crescut de la aproximativ 155 de milioane de euro \u00een 1979 la peste 2 miliarde de euro \u00een 1985.<\/p>\n

\u0218i exist\u0103 un episod care spune aproape totul despre felul \u00een care func\u021biona noua televiziune. \u00cen 1984, autorit\u0103\u021bile italiene au \u00eencercat s\u0103 opreasc\u0103 re\u021belele lui Berlusconi, consider\u00e2nd ilegal\u0103 interconectarea posturilor locale. Programele erau distribuite c\u0103tre sta\u021bii locale, inclusiv pe casete, astfel \u00eenc\u00e2t aceea\u0219i emisiune s\u0103 poat\u0103 fi transmis\u0103 simultan \u00een mai multe regiuni. A urmat interven\u021bia premierului Bettino Craxi, iar transmisia a fost reluat\u0103.<\/p>\n

Televiziunea comercial\u0103 italian\u0103 \u00ee\u0219i c\u00e2\u0219tigase dreptul de a exista.<\/p>\n

Pentru telespectator, \u00eens\u0103, revolu\u021bia era mult mai simpl\u0103: pe l\u00e2ng\u0103 RAI ap\u0103ruser\u0103 televiziuni care veneau cu filme, seriale americane, fotbal, concursuri, vedete \u0219i reclame. Iar italianul obi\u0219nuit nu trebuia neap\u0103rat s\u0103 aib\u0103 cablu pentru c\u0103 \u00een mare parte, televiziunea comercial\u0103 ajungea \u00een case prin antena terestr\u0103.<\/p>\n

\u00cen Germania, povestea era diferit\u0103.<\/p>\n

Acolo, cablul \u0219i satelitul au fost chiar parte din infrastructura care a f\u0103cut posibil\u0103 explozia televiziunilor private. \u00cen 1984 ap\u0103reau SAT.1 \u0219i RTL Plus, iar \u00een 1989 ProSieben. L\u00e2ng\u0103 ARD \u0219i ZDF se instala o nou\u0103 genera\u021bie de televiziuni care nu mai tr\u0103ia din logica serviciului public, ci din lupta pentru audien\u021b\u0103.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul anilor \u201980, milioane de gospod\u0103rii germane erau deja conectate la cablu. Apoi satelitul a deschis \u0219i mai mult pia\u021ba.<\/p>\n

Televiziunea german\u0103 \u00eencepea s\u0103 semene cu ceea ce aveau s\u0103 descopere rom\u00e2nii c\u00e2\u021biva ani mai t\u00e2rziu: multe canale, filme, seriale, sport, muzic\u0103, concursuri \u0219i publicitate. ARD \u0219i ZDF nu mai erau singurele repere.<\/p>\n

Dac\u0103 \u00een Italia b\u0103t\u0103lia fusese RAI contra lui Berlusconi, iar \u00een Germania ARD \u0219i ZDF se trezeau cu RTL, SAT.1 \u0219i ProSieben \u00een coast\u0103, Rom\u00e2nia urma s\u0103 primeasc\u0103 toate aceste lumi aproape de-a gata, prin cablu.<\/p>\n

Rom\u00e2nia nu a inventat televiziunea comercial\u0103, a importat-o<\/strong><\/h2>\n

\u00cenainte ca Rom\u00e2nia s\u0103 aib\u0103 propriul ei mare post comercial, rom\u00e2nii \u00eenv\u0103\u021baser\u0103 deja cum arat\u0103 televiziunea comercial\u0103 uit\u00e2ndu-se la al\u021bii.<\/p>\n

Nu doar programele erau noi. Erau noi \u0219i decorurile, ritmul, grafica, prezentatorii, muzica, publicitatea \u0219i felul \u00een care televiziunea \u00ee\u0219i construia rela\u021bia cu publicul. Reclamele erau poate cea mai evident\u0103 noutate.<\/p>\n

Dup\u0103 decenii \u00een care publicitatea fusese aproape inexistent\u0103 \u00een televiziunea rom\u00e2neasc\u0103, prin cablu \u00eencepeai s\u0103 vezi lumea occidental\u0103 \u0219i \u00eentre emisiuni: ma\u0219ini, b\u0103uturi, blugi, electronice, cosmetice, fast-food, vacan\u021be. Dac\u0103 filmele \u00ee\u021bi ar\u0103tau cum tr\u0103iesc al\u021bii, reclamele \u00ee\u021bi ar\u0103tau ce cump\u0103r\u0103. Iar rom\u00e2nul putea s\u0103 compare.<\/p>\n

Se uita la un show italian \u0219i apoi la TVR. La un meci pe Eurosport \u0219i apoi la transmisiunea sportiv\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. La un serial pe RTL \u0219i apoi la produc\u021biile autohtone \u0219i f\u0103r\u0103 s\u0103-\u0219i dea seama, telespectatorul \u00ee\u0219i schimba standardul.<\/p>\n

La Cluj, cablul \u00eencepea s\u0103 fac\u0103 \u0219i televiziune<\/strong><\/h2>\n

Clujul este un exemplu foarte bun pentru fenomen, tocmai pentru c\u0103 aici cablul nu a r\u0103mas doar o conduct\u0103 pentru programele str\u0103ine. \u00cen anii \u201990 apar operatori locali, iar grilele aduc \u00een casele clujenilor exact aceast\u0103 combina\u021bie: televiziuni rom\u00e2ne\u0219ti, canale italiene, germane, britanice, muzic\u0103, sport \u0219i desene animate.<\/p>\n

Dar, treptat, cablistul \u00eencepea s\u0103 fac\u0103 ceva mai mult.<\/p>\n

Seltron, unul dintre operatorii importan\u021bi ai Clujului, avea deja un canal propriu. \u00cen grile apar emisiuni locale, informa\u021bii, muzic\u0103 \u0219i programe produse pentru publicul clujean, iar \u00een 1995 acest drum avea s\u0103 duc\u0103 la NCN.<\/p>\n

Este un detaliu important, dar nu pentru c\u0103 trebuie s\u0103 facem istoria NCN, ci pentru c\u0103 arat\u0103 momentul \u00een care cablul face un pas mai departe: la \u00eenceput aducea lumea \u00een Rom\u00e2nia, apoi \u00eencepea s\u0103 produc\u0103 \u0219i Rom\u00e2nia pentru lumea aceea de televiziune.<\/p>\n

A\u0219adar, cablul nu mai era doar o modalitate de a prinde mai multe posturi, ci devenise, \u00eencet, \u0219i o \u0219coal\u0103 informal\u0103 de televiziune.<\/p>\n

C\u00e2nd a ap\u0103rut PRO TV, publicul era deja preg\u0103tit<\/strong><\/h2>\n

La 1 decembrie 1995, c\u00e2nd a ap\u0103rut PRO TV, Rom\u00e2nia avea \u00een sf\u00e2r\u0219it propriul mare post comercial. Dar PRO TV nu a ap\u0103rut \u00eentr-un de\u0219ert. Publicul rom\u00e2n avusese deja c\u00e2\u021biva ani \u00een care v\u0103zuse cum arat\u0103 televiziunea comercial\u0103 occidental\u0103 \u0219i \u0219tia, m\u0103car intuitiv, c\u0103 televiziunea poate fi mai rapid\u0103, mai colorat\u0103, mai spectaculoas\u0103 \u0219i mai apropiat\u0103 de public dec\u00e2t fusese TVR.<\/p>\n

PRO TV a f\u0103cut ceva esen\u021bial: a luat acest model \u0219i l-a f\u0103cut rom\u00e2nesc.<\/p>\n

De aceea, povestea dintre casetele video ale anilor \u201980 \u0219i PRO TV-ul din 1995 nu este cea e apari\u021biei unei televiziuni comerciale, ci \u0219i a unei schimb\u0103ri de perspectiv\u0103. \u00cen anii \u201980, caseta video ne ar\u0103tase c\u0103 exist\u0103 o lume fabuloas\u0103 dincolo de grani\u021b\u0103. Dup\u0103 1990, cablul a f\u0103cut lumea aceea cotidian\u0103.<\/p>\n

Iar c\u00e2nd PRO TV a ap\u0103rut, rom\u00e2nii nu mai trebuiau convin\u0219i c\u0103 exist\u0103 un alt fel de televiziune. O v\u0103zuser\u0103 deja, ani la r\u00e2nd, \u00een fiecare sear\u0103, pe cablu.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Rom\u00e2nia nu avea \u00eenc\u0103 PRO TV, dar avea Italia 1, Pro 7, MTV, Eurosport sau Cartoon Network. \u00cen acei c\u00e2\u021biva ani dintre casetele video \u0219i…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1087,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"iawp_total_views":5,"footnotes":""},"categories":[136,55],"tags":[296,297,294,290,270,283,287,269,244,301,286,291,278,285,277,300,298,275,279,282,284,272,280,281,276,273,288,293,292,289,271,299,274,295],"class_list":["post-1086","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-analiza","category-entertainment","tag-anii-80","tag-anii-90","tag-ard","tag-berlusconi","tag-cablu-tv","tag-canale-5","tag-cartoon-network","tag-casete-video","tag-cluj","tag-cluj-anii-90","tag-eurosport","tag-fininvest","tag-italia-1","tag-mtv-europe","tag-ncn","tag-nostalgie-anii-90","tag-occidentul-in-romania","tag-pro-tv","tag-prosieben","tag-rai","tag-rete-4","tag-romania-anilor-90","tag-rtl","tag-sat-1","tag-seltron","tag-televiziune-anii-90","tag-televiziune-comerciala","tag-televiziune-germana","tag-televiziune-italiana","tag-televiziune-occidentala","tag-televiziune-prin-cablu","tag-televiziune-romaneasca","tag-tvr","tag-zdf","entry","double"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/scorfinal.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1086","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/scorfinal.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/scorfinal.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/scorfinal.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/scorfinal.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1086"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/scorfinal.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1086\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1088,"href":"https:\/\/scorfinal.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1086\/revisions\/1088"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/scorfinal.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1087"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/scorfinal.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1086"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/scorfinal.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1086"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/scorfinal.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1086"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}